Satu Mare


Începem peregrinarea noastră cu municipiul Satu Mare.

Odată ajuns aici, remarci surprins că te afli într-un burg european, unde rigoarea și pietatea se armonizează subtil într-un dialog arhitectonic și înviorător.

Ești într-un oraș al liniștii unde rosturile par să se fi așezat de multă vreme. În urmă cu trei-patru decenii Satu Mare era sărbătorit ca oraș milenar. Împlinea o mie de ani de la atestarea documentară. Primul dintre cele 34 de nume cu care a trecut prin istorie i l-a dat regina Gisela, soția germană a regelui Sfântul Ștefan. Denumirea cea mai potrivită pare a fi "Salzmarkt" care în germană înseamnă "târg de sare".

Szatmar, Sătmar sau Zothmar, oricum se va fi numit, un lucru e sigur: a fost mereu o localitate frumoasă. Natura i-a dat farmec, iar din împletirea culturilor - aici au trăit mereu 3-4-5-6 naționalități- s-a născut un spirit de toleranță. Satu Mare a trecut prin epoca medievală ca orice așezare importantă: a fost cucerit, invadat de turci și tătari, asediat din temelii și apoi reconstruit.

În secolul XVI Satu Mare era printre cele mai reprezentative orașe din Transilvania. Viața cetății a fost mereu legată de Someș, râul care străbate orașul. Malul drept, acolo unde se află orașul vechi, cu cartierele sale încântătoare, a caselor frumoase și confortabile, înecate în verdeață, multe din ele adevărate bijuterii arhitecturale și malul stâng, acolo unde în anii comunismului s-au ridicat cartierele muncitorești, Micro 14,15,16,17.

Din vechea cetate s-au păstrat câteva ziduri, transformate în temelii pentru clădirile înălțate ceva mai târziu. Dinspre Centrul Vechi se desprind câteva străzi cu clădiri monumentale, pe fațadele cărora poți vedea vitregia timpurilor. Zeci de edificii construite în diverse stiluri, de la neobaroc la secession, așteaptă să fie restaurate pentru ca orașul să recapete strălucirea sobră de altădată.

 

Satu Mare

Harta
Proiect finantat
Galerie Foto